Anul acesta in conturile agricultorilor vor intra fondurieuropene de 2,5 mld. de euro, spune Catalin Vatafu, consilierul pefonduri europene al primului ministru Emil Boc."Estimarile pentru acest an sunt de 4,3 mld. euro plati dinfonduri europene, din care 1,3 mld. euro reprezinta bugetareapentru beneficiarii de fonduri structurale, 2,5 mld. euro pentrufondurile europene pentru agricultura, iar restul pentru programede preaderare", a decalarat Catalin Vatafu in cadrul evenimentului"Cum sa iei bani de la UE? Invata de la firmele care au primitfinantare europeana", organizat de ZF in parteneriat cu BancaTransilvania si Noerr.Pana in prezent, platile catre beneficiarii de fonduristructurale s-au ridicat la valoarea de 690 mil. euro si de peste700 mil. euro pentru agricultura a mai spus oficialul roman. ...continuare.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNCGIMM) vaimplementa in saptamanile urmatoare un produs prin care va oferigarantii bancilor pentru finantarea proiectelor de investitiibazate pe fonduri structurale in valoare de pana la 2,5 milioane deeuro, a declarat seful FNCGIMM, Aurel Saramet, in cadrulseminarului "Romania 2010 - perspective financiare si economic",organizata de revista Finante si Afaceri si BNR."Banca, odata ce are un proiect eligibil, va putea sa ilanalizeze din perspectiva normelor proprii si sa nu isi mai facaprobleme ca nu are garantii. Vom da garantii de pana la 2,5milioane de euro, in numai doua zile", a spus Saramet. ...continuare.

Romania are 4.000 de proiecte pe fonduri structurale aprobate invaloarea de 9 miliarde de euro, insa dintre acestea doar 2.400 aufost semnate de autoritatea fiscala, in valoare de 5 mld. euro, adeclarat Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul FinantelorPublice, in cadrul seminarului "Romania - 2010. Perspectivefinanciare si economice".Acesta a mentionat ca platile efective catre beneficiari seridica insa doar la 700 de milioane de euro. "In 2009 a inceputabsorbtia fondurilor structurale, dar este un proces de durata.Tinta este sa acceleram acest ritm de semnare a contractelor si deimplementare", a spus Dragoi. ...continuare.

Beneficiarii de fonduri europene au primit in luna februarie44,4 mil. euro din fonduri structurale, suma similara cu cea viratacu o luna inainte, cand s-au facut plati de 41 de milioane deeuro.Acest lucru inseamna ca valoarea totala a platilor a ajuns la700 mil. euro, adica o rata de absorbtie de 8,13% din suma alocatain perioada 2007-2010 care este de 8,6 mld. euro.Autoritatile locale si centrale, precum si autoritatile demanagement care gestioneaza fondurile europene sunt codase laatragerea banilor de la UE. Astfel, programele care au luat cei maiputini bani sunt programul pentru transport (1,87%) unde primeleplati au fost efectuate la sfarsitul anului trecut, programulpentru dezvoltarea capacitatii administrative (0,66%) si cel pentruasistenta tehnica (1,76%)."Interesul pentru programul de dezvoltare a capacitatiiadministrative, unde, de exemplu, autoritati ale administratieipublice locale pot lua bani pentru trainingul angajatilor,certificari ISO, imbunatatirea serviciilor publice, este mai scazutdeoarece autoritatile se orienteaza catre investitii fizice, cumsunt cele in infrastructura. Asta si pentru ca beneficiarii trebuiesa cofinanteze proiectele si trebuie sa aiba in bugetele localesume alocate in acest sens, iar infrastructura este prioritara",spune Cosmin Dragoi, managing partner al firmei de consultanta M27Ced Invest.Din platile de 700 de milioane de euro efectuate catrebeneficiari, aproape 70%, respectiv 480 mil. euro, suntprefinantari, adica sume in avans acordate beneficiarilor pentru aincepe proiectele cu fonduri comunitare. Restul de 120 de mil. euroreprezinta rambursari ale sumelor cheltuite in cadrulproiectelor.Pe primele locuri la absorbtia de fonduri se afla programulpentru dezvoltarea regionala (13,86%), programul pentru crestereacompetitivitatii economice (10,68%), cel destinat mediului (9,70%)si cel pentru dezvoltarea resurselor umane (5,03%). In luna februarie, din cele peste 6.900 de proiecte aprobate cuo valoare totala de peste 9 mld. euro, 70 de contracte in valoarede 300 mil. euro au primit decizia de finantare. ...continuare.

SC Credite&Leasing SRL, prin echipa sa de specialişti şi colaboratori, sprijină IMM şi microintreprinderile să acceseze fonduri structurale pentru dezvoltarea afacerilor ...continuare.

SET DE SOLUŢII. După lipsa de finanţare, birocraţia şi lentoarea autorităţilor pun piedici uneori chiar insurmontabile firmelor care au semnat contracte de finanţare din fonduri structurale. ...continuare.

Aproape 100 de absolventi ai celor mai prestigioase facultatidin lume ar fi trebuit sa lucreze acum ca manageri in administratiapublica, dupa ce statul a cheltuit aproximativ 6 milioane de europentru scolarizarea lor. Cu toate acestea, ei sunt respinsi desistem, iar ministrii isi numesc pe criterii necunoscute angajatiidin functiile de conducere.Un exemplu recent in acest sens il reprezinta numirile in functiide consilieri la ministerul de Finante a lui Andrei Gheorghe,cunoscut ca om de televiziune si radio, in prezent responsabil peprobleme de comunicare si a lui Dan Bittman, solistul formatieiHolograf, care se ocupa de "problemele cu populatia". Doi din cei95 de absolventi scoliti pe banii statului au studii specializatein domeniul comunicarii publice si ar fi putut sa ocupe acestefunctii.Unul din ei este Simion Ilie, absolvent al unui program de masteratin comunicare publica la Universitate Toulouse III din Franta, caresi-ar fi dorit sa lucreze pe o functie de conducere in directia decomunicare din cadrul ministerului atunci cand s-a intors in tara,daca i s-ar fi oferit sansa."In prezent mi-am facut un alt plan de cariera si nu mi-as mai dorisa ma intorc sa lucrez la stat. Toti bursierii sunt de parere castatul nu mai are niciun drept sa ne solicite sa lucram in cadrulinstitutiilor publice, pentru ca mai bine de doi ani am stat acasa,someri, asteptand sa ni se ceara sa executam o obligatie pentrucare nu s-a facut absolut niciun demers", sustine Ilie, care estein prezent consultant in domeniul implementarii de proiectefinantate din fonduri structurale. Reprezentantii Ministerului deFinante nu au raspuns pana in prezent solicitarii ZF cu privire lacriteriile luate in considerare pentru ocuparea posturilor indepartamentul de comunicare al institutiei. Intrebat de ZF cum aajuns sa lucreze la Finante, Andrei Gheorghe, coordonator pedirectia de comunicare la minister, a raspuns: "Ministrul aredreptul de a-si numi consilierii personali". Gheorghe esteabsolvent al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine din cadrulUniversitatii din Bucuresti. Bittman, consilierul lui Vladescu peprobleme de "feedback" este de profesie inginer, fiind absolvent alFacultatii de Constructii din Bucuresti. De ce nu-si recruteazaministerul consilieri din randul celor pentru care a platit ca sa-iscolarizeze?Guvernul Romaniei a acordat in perioada 2004- 2006 un numar de 148de burse pentru ca tinerii romani sa urmeze cursuri de licenta,masterat sau doctorat la universitatile din strainatate, urmand caulterior acestia sa ocupe functii de conducere in institutiilepublice. Pana in prezent, au absolivt aceste programe 95 de romani,restul fiind inca studenti.Legislatia prin care se stabileste ce se va intampla cu acestibursieri este contradictorie si de aceea majoritatea absolventilorau ales sa lucreze in mediul privat. Dupa terminarea studiilor,absolventii sunt nevoiti sa urmeze o serie de cursuri la InstitutulNational de Administratie (institutie desfiintata la finele anuluitrecut), dar tot nu se pot angaja cu statutul de functionar publicpentru ca este nevoie sa mai urmeze un program de scolarizare incadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP)."La nivelul legislatiei nu exista o armonizare foarte buna, pentruca studentii care primesc burse merg la studii, iar atunci cand seintorc in tara trebuie sa urmeze si alte cursuri si programe ca sase poata angaja intr-o institutie publica", sustine Maria MagdalenaJianu, director in cadrul Agentiei de Credite si Burse de Studiidin cadrul ministerului Educatiei.Asteapta sa expire contractul cuGuvernulSi Claudiu Ivan, 32 de ani, absolvent al unui masterat insociologie in cadrul universitatii Leuven din Belgia, programplatit printr-o bursa guvernamentala, spune ca ar fi acceptat cusiguranta un job in sectorul public atunci cand s-a intors in tara.In prezent insa lucrurile s-au schimbat."Nu cred ca am specializarea necesara pentru un post in domeniulcomunicarii, dar cu siguranta as putea lucra la Ministerul Muncii,la Institutul National de Statistica, la Comisia Nationala dePrognoza sau in autoritatile de management care se ocupa de fondurieuropene din cadrul ministerului de Finante", spune Ivan, care inprezent lucreaza in domeniul cercetarii sociale intr-o companieprivata. El s-a intors in tara in 2007, dupa ce a absolvit unprogram de masterat derulat pe o perioada de un an si, teoretic, artrebui sa lucreze timp de trei ani in administratia publica."In momentul de fata, toti absolventii asteapta sa scape decontractul cu Guvernul, desi am dobandit abilitati si cunostinteimportante in domenii precum Drept, comunicare sau sociologie.Absolventii sunt peroane care cunosc si limbajul european, atat dinadministratie, cat si din mediul privat, iar multi dintre ei auabsolvit si MBA-uri", explica Ivan. El a mai precizat camajoritatea lucreaza deja in mediul privat, unde au salarii de douasau de trei ori mai mari decat cele pe care le-ar obtine lastat.De asemenea, Mihaela Pirvu, absolventa a programului de Master ofScience in Management la Nottingham Trent University din MareaBritanie si beneficiara a bursei guvernamentale, lucreaza inprezent intr-o companie privata de pe piata locala."Mi-as fi dorit sa fiu angajata oriunde, nu numai la finante. Nu amlucrat niciodata in administratia publica, inca stau in stand bypentru ca lucrurile nu s-au intamplat asa cum ar fi trebuit", spunePirvu. ...continuare.

Guvernele europene iau in calcul mai multe optiuni pentru aajuta statul elen, puternic indatorat, iar printre acestea senumara creditarea Greciei sau cumpararea de obligatiuni de stat. Incazul in care devine realitate, aceasta mutare ar fi primainterventie salvatoare in istoria de 11 ani a uniunii economice simonetare, scrie agentia de presa Thomson Reuters.Interventia Uniunii ar putea fi insa insuficienta, de aceea esteposibil sa fie necesar ajutorul Fondului Monetar Internationalpentru a tine in frau criza datoriilor.Inca nu a fost adoptata o decizie cu privire la configuratiaplanului de ajutorare a Greciei, insa exista mai multe scenariiposibile.1. Imprumuturi guvernamentaleTarile UE care nu apartin zonei euro pot primi ajutor de launiune prin intermediul unui fond in valoare de 50 mld. euro.Ungaria, Letonia si Romania au beneficiat de acesti bani. Stateledin zona euro nu au insa acces la fonduri potrivit regulamenteloractuale.Au existat speculatii potrivit carora membrii UE ar putea oferigarantii pentru creditele contractate de Grecia si posibil de altestate situate in sudul zonei euro, astfel incat acestea sa poatacontracta credite mai ieftin.Legislatia UE ar putea sa impiedice aceasta decizie deoareceeste stipulat ca "Uniunea nu va fi responsabila pentru si nu isi vaasuma angajamentele guvernelor centrale" cu exceptia cazului candacest lucru este parte a unul proiect specific.In mod similar, crearea unui fond pentru salvarea statelor, lacare sa contribuie membrii UE, nu ar fi legal si ar fi de asemeneadificil de administrat si de organizat.Cea mai simpla metoda, totodata legala, ar fi ca guvernele UE sacumpere obligatiuni emise de Grecia pe pietele primare sausecundare.Guvernele ar putea argumenta in fata contribuabililor ca nu esteo salvare ci o investitie.2. Fonduri StructuralePotrivit proiectului de buget pe 2007-2013 al UE, Grecia urmeazasa primeasca 20,21 mld. euro sub forma de fonduri structurale.Statul mediteraneean ar putea primi in avans o parte din fonduri,iar aceasta decizie poate fi luata de Comisia Europeana, de aceeaar fi relativ usor de implementat.3. Banca Europeana de InvestitiiBEI este o banca detinuta de guvernele UE, care strange bani depe piete la o rata buna a dobanzii, datorita sustineriiguvernamentale, si imprumuta apoi fondurile pentru diferiteproiecte ale UE.Guvernatorii BEI - ministrii de finante ai statelor UE - arputea cere bancii sa imprumute bani de pe piete pe care sa iiutilizeze pentru achizitia de obligatiuni elene. Aceasta mutare arputea fi considerata o investitie in obligatiuni cu randamentridicat si nu o salvare din faliment a statului mediteraneean.4. Obligatiuni comune ale zonei euroZona euro in ansamblu ar putea realiza o emisiune deobligatiuni, iar Grecia ar obtine o parte din banii stransi, si arputea beneficia astfel de o reducere a costurilor de creditare.Jean Claude Junker, seful grupului de ministrii de finante dinzoan euro, a propus ca obligatiunile sa acopere 40% din datoriaguvernamentala totala a zonei euro. Titlurile ar fi garantate dezona euro in ansamblu.Ideea a fost propusa la inceputul lui 2009, insa Germania,Franta si Olanda s-au opus vehement, iar multe alte state au parutindiferente.Decizia ar trebui sa fie aprobata de ministrii de finante, insaar necesita si sustinerea liderilor UE.5. Sprijin de la FMIFMI a oferit Greciei asistenta tehnica pentru a ajuta statul sasolutioneze problemele fiscale, iar in acest scop a trimis omisiune la Atena.Fondul nu va merge mai departe cu interventia sa decat lacererea UE. Dominique Strauss Kahn, directorul FMI, a spus ca arajuta Grecia daca i se va cere.Acest ajutor ar putea consta in acordarea de finantare prinintermediul unui acord preventiv, care ar putea stipula siexistenta unor fonduri de la UE.O alta posibilitate ar fi accesul la linia de credit flexibila aFMI, facilitate ale carei baze au fost puse anul trecut ca raspunsla criza mondiala. Scopul acestei facilitati este acela de a oferistatelor cu economii emergente si cu o structura stabila o linie decredit care ar putea actiona ca o plasa de protectie in cazul incare criza s-ar raspandi.Cu toate acestea, situatia fiscala a Greciei nu a fost unasatisfacatoare, de aceea statul nu s-ar califica pentru o linie decredit flexibila.Cel mai probabil este ca UE sa ceara FMI sa monitorizeze Greciasi sa vada daca isi onoreaza angajamentele. ...continuare.

...continuare.

...continuare.