La Ploieşti s-a înfiinţat o filială a Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), în cadrul unui proiect finanţat din fonduri structurale, care a fost demarat în septembrie 2009 şi are ca termen de finalizare 24 de luni. ...continuare.

...continuare.

Statul va garanta proiectele locale de infrastructură finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene care au nevoie de credite bancare, cu scopul accelerării absorbţiei de fonduri europene.  Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă care propune implementarea unui mecanism de garantare dedicat beneficiarilor de fonduri structurale care nu reuşesc să asigure din surse proprii fondurile necesare în acest scop. ...continuare.

Peste 13% din firmele care au castigat proiecte cu finantareeuropeana isi reziliaza contractele, pentru ca nu reusesc sa isisustina financiar investitia pana primesc prin decontare fondurilenerambursabile.Alte firme tin cu dintii de proiecte si cer amanarea sauprelungirea perioadei de implementare pana la imbunatatireaconditiilor pietei."Am renuntat la proiect pentru ca nu am reusit sa sustinfinanciar achizitia utilajelor pana sa vina fondurile europene sisa-mi decontez investitia. Bancile nu mai dau credite sauconditiile sunt mult prea dure. Daca inainte de criza trebuia sastau la coada la banci, acum este pustiu in sediile lor", spune IonTinca, proprietarul firmei de productie publicitara Rograv dinCraiova.Firma a solicitat o finantare europeana nerambursabila deaproape 100.000 de euro pentru achizitia de utilaje necesareproductiei. "Am renuntat sa mai cumpar utilajele, chiar daca aveamnevoie de un laser pentru gravura care costa circa 40.000 de euro",mai spune Tinca, precizand ca vanzarile firmei au scazut anultrecut cu 40%.In situatia lui se afla alte 50 de microintreprinderi care audecis sa-si rezilieze contractele semnate cu autoritatea pentrugestionarea fondurilor europene pentru programul de dezvoltareregionala."Circa 13,55% din microintreprinderi au reziliat contractele.Astfel, din 369 de contracte semnate pana acum cu o valoare de 122de milioane de lei (30,5 mil. euro), 50 de firme au reziliatcontractele, valoarea totala a bugetelor fiind de 13,4 milioane delei (3,3 mil. euro)", spune Gabriel Friptu, director general alautoritatii de management al programului regional. O situatiesimilara este si in cadrul programului de crestere acompetitivitatii economice, unde procentul de retrageri este de13%. "Majoritatea celor care renunta la proiecte sunt firme care nespun ca nu reusesc sa obtina banii pentru cofinantare", spuneCatalina Melita, directorul programului.In cadrul programului sectorial de crestere a competitivitatiieconomice dedicat IMM-urilor, numit. "Un sistem de productieinovativ si eco-eficient", pana la jumatatea lunii ianuarie au fostdepuse 3.468 de proiecte cu o valoare de peste 5,9 miliarde de lei(1,47 mld. euro) si au fost semnate 720 de contracte, in valoare de445 de milioane de lei (112 mil. euro).Pe langa firmele care au ales sa-si rezilieze contractele, altiintreprinzatori amana sau isi prelungesc perioada de implementareasteptand sa vada cum vor merge vanzarile in acest an."Sunt doua motive pentru care firmele aleg sa prelungeasca sausa amane implementarea. Pe de o parte sunt motive de business:schimbarea situatiei financiare a intreprinderii care face dificilaatragerea co-finantarii bancare sau din fonduri proprii, schimbareaoportunitatilor in piata datorita intervalului mare de timp scursintre depunerea proiectului si contractare. Pe de alta parte, suntmotivele legate de planificarea in timp a proiectului, etapa careiai se acorda mult prea putina importanta astfel incat proiectul sapoata fi implementabil atat din punct de vedere tehnic, cat sifinanciar, dar si din punctul de vedere al cerintelor organismuluide implementare", spune Adrian Bucica, project manager al firmei deconsultanta Compass Consulting.Conform autoritatilor, in cadrul programului de crestere acompetitivitatii economice, peste 60% dintre beneficiari ausolicitat prelungirea sau amanarea perioadei de implementare, spunautoritatile."Am cerut prelungirea perioadei de implementare a proiectului cuinca sase luni din doua considerente. In primul rand, este situatiaeconomica dificila, incasam banii mai greu si nu mai putem sa faceminvestitii atat de mari, iar creditarea este blocata. Suntemmomentan in expectativa, vrem sa vedem cum se misca piata, iar dupacum a inceput, 2010 nu este bine deloc. In al doilea rand, amconstatat ca am estimat gresit perioada de implementare aproiectului. Cand ai o investitie de cateva sute de mii de euro,iti trebuie cel putin un an pentru implementare", spune MihaiBardinici, actionarul companiei Marmura Prod din Craiova, careproduce, distribuie si comercializeaza marmura, granit si travertinsi care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 460.000 de euro.Firma a castigat un proiect cu finantare europeana in valoare de440.000 de euro pentru achizitionarea de echipamente.Chiar daca au la dispozitie posibilitatea de a obtine oprefinantare de 35% din valoarea proiectului pentru a demarainvestitiile, firmele spun ca nu-i ajuta foarte mult, in conditiilein care se lovesc tot de banci pentru ca trebuie sa obtina oscrisoare de garantie bancara. Astfel, o singura firma primiseaprobare pentru o prefinantare de 277.000 de lei (69.000 de euro)pana la jumatatea lui ianuarie in cadrul programului de crestere acompetitivitatii, axa 1.Pana la sfarsitul lunii ianuarie, Romania a virat in conturilebeneficiarilor fonduri structurale cu o valoare de 365 de milioanede euro. Premierul Emil Boc spune ca anul acesta tara noastra vaatrage 4,3 miliarde de euro din fonduri europene.El a cerut ministrilor, in sedinta comitetului pentrugestionarea fondurilor comunitare, sa gaseasca solutii pentrurezolvarea deficitului de personal din institutiile implicate inderularea acestor finantari.In 2010 atragem 4,3 mld. euro de la UE?Conform unor analize, Romania urmeaza sa atraga in acest an 4,3miliarde de euro din fonduri europene, spune premierul EmilBocPana la sfarsitul lui ianuarie, platile totale efectuate catrebeneficiari din fonduri structurale, reprezentand pre-finantari sirambursari, s-au ridicat la suma de aproximativ 635 mil. euroLa sfarsitul anului trecut, Romania avea un grad de absorbtie afondurilor structurale de 10,26% din cei aproximativ 5,6 mld. eurodisponibili in perioada 2007-2009In luna ianuarie 2010 au fost efectuate plati catre beneficiariin valoare de 36,61 milioane de euroNumarul proiectelor depuse in cadrul programelor operationalese ridica la sfarsitul lui ianuarie la 15.312, cu o valoare de30,76 mld. euro, din care au fost aprobate 3.910 proiecte invaloare de 8,61 miliarde de euro ...continuare.

Pe o piata in "refacere progresiva" in acest an, P&G, celmai mare jucator din segmentul bunurilor de larg consumnealimentare, mizeaza pe mentinerea cotelor de piata si peaccesarea de fonduri structurale pentru cea mai mare investitieintr-o fabrica ridicata de la zero aflata in constructie in acestmoment in Romania - fabrica de sampoane a P&G de la Urlati,judetul Prahova. Jucatorii din FMCG (sectorul bunurilor de larg consum), unadintre cele mai competitive piete, pe care se intensifica an de anlupta intre multinationale, se bat pentru 20% din bugetul lunar alunei familii, potrivit estimarilor lui Sotirios Marinidis,directorul general al P&G Balkans, companie cu sediul laBucuresti."Producatorii de bunuri de larg consum se lupta pentru 20% dinbugetul de cheltuieli al unui consumator - atat aloca, in medie,fiecare persoana pentru achizitia acestor produse. Produselenoastre sunt achizitionate la fiecare 2-3 saptamani, deci suntemconstienti de puterea de cumparare a romanilor", spune sefulP&G.Cheltuielile lunare ale unei gospodarii sunt de aproape 2.000 delei, ceea ce corespunde unui buget de 687 de lei pe persoana,conform datelor de la INS raportate pe trimestrul al treilea din2009. Astfel, aproximativ 400 de lei din ceea ce cheltuie luna deluna o familie din Romania intra in contul multinationalelor si alcompaniilor romanesti care activeaza in sectorul bunurilor de largconsum.Pentru ca intra foarte frecvent in contact cu toate categoriile deconsumatori, jucatorii din FMCG au fost printre primii care auresimtit schimbarile din consum generate de criza."Vanzarile in retail au scazut cu aproape 10% in 2009 fata de anulanterior. Dupa o aparenta stabilizare in primavara, declinulcererii domestice s-a accentuat in iunie, fiind afectate toatesectoarele - mai putin cel alimentar si intr-o mai mare masuraserviciile. Segmentul bunurilor de larg consum a continuat sacreasca in valoare anul trecut, comparativ cu 2008, dar am pututobserva o frecventa de achizitionare mai redusa si o crestere invanzarile din hipermarketuri si discountere", afirmaMarinidis.P&G a avut in 2008 afaceri de 400 mil. dolari pe piata locala,fiind cel mai mare jucator din sectorul bunurilor de larg consumnealimentare, cu branduri precum Ariel, Head & Shoulders,Pantene sau Gillette. Compania nu a comunicat inca rezultatelefinanciare pe 2009.In acest an, seful P&G spera sa vada o stabilizare a pietei sispune ca acest lucru va depinde si de politica de pret acompaniilor.S-a intors in Romania pentru ca i-a placutaiciManagerul de origine greaca, in varsta de 44 de ani, conduceoperatiunile P&G in regiunea Balcanilor din vara anului trecut,cand a revenit in tara din Ucraina. Marinidis este fostul sef pemarketing al subsidiarei locale a P&G din perioada 2000-2005 sispune ca in ultimii ani, cat a stat departe de Romania, dezvoltarearetelelor de magazine a schimbat fata pietei locale de bunuri delarg consum. El vede insa o temperare a acestei dinamici inurmatorii 3-5 ani, astfel incat comertul traditional va ramane la ocota de piata de 35-40% la orizontul lui 2015."M-am intors in Romania in primul rand pentru ca imi place acestloc. In plus, este o piata foarte mare, cu o pozitie strategica sicareia P&G ii acorda o atentie mare", spune Marinidis.Ca director general al companiei, fostul strateg de marketing areacum sarcina de a transforma P&G Romania intr-un centruregional de productie a sampoanelor si altor produse de ingrijire aparului pentru grupul american, odata cu finalizarea primuluigreenfield al companiei americane pe piata locala.Si fabrica de detergenti din Timisoara, operationala din 1996, afost transformata treptat, incepand cu 2007, intr-o unitateregionala de productie pentru P&G. In prezent, 50% dinproductia de la Timisoara se duce pe pietele externe.Primul greenfield - 100 mil. € pentrusampoaneProcter & Gamble va finaliza in prima jumatate a anuluiconstructia unei fabrici de sampoane in orasul Urlati, judetulPrahova, o investitie de 50 mil. dolari in prima faza si primulproiect greenfield al companiei americane in Romania.La finalul celei de-a doua faze de dezvoltare, fabrica din Prahovava avea 350 de angajati, iar investitiile totale ale P&G inaceasta locatie vor ajunge la 100 mil. dolari. Aceasta va fi ceamai mare fabrica de sampoane a P&G din lume, proiectul fiindgandit pentru a acoperi cresterea pietelor din estul Europei dinurmatorii ani.La sfarsitul lui 2009, noul sediu din Urlati al P&G avea 138 deangajati, dintre care peste 60 sunt localnici, iar 21 de oamenisunt angajati mai vechi ai companiei relocati fie din Bucuresti,fie de la fabrica din Timisoara. In plus, americanii au adus 8expati la fabrica de sampoane, printre care si directorul unitatii,belgianul Luc Viaene. El lucreaza de 25 de ani in cadrul P&G sia coordonat proiectul din Urlati inca de la inceput, din2008.In momentul inaugurarii, fabrica va avea circa 150 de angajati,potrivit estimarilor P&G.Romania ramane pe lista pentru noi fabrici ?"Dupa finalizarea constructiei fabricii de sampoane vom face oanaliza a proiectului, iar daca rezultatul este multumitor Romaniaar putea fi din nou pe lista pentru alte investitii ale P&G",mai spune Marinidis.Piata locala atractiva poate ramane atractiva pentru investitoriistraini in recesiune?"Cred ca este important ca Guvernul sa mentina facilitatile pentruinvestitori, sa majoreze investitiile in infrastructura si sadiminueze birocratia in sectorul accesarii fondurilor europene",afirma seful P&G Romania.Demararea productiei locale de sampoane ar putea aduce companiei ocrestere a cotei de piata pe acest segment, daca vor fi lansatebranduri sau categorii noi de produse. Reprezentantii P&G nu auoferit informatii despre bugetul de marketing pe acest an, nicidespre lansarile planificate."Suntem pregatiti cu strategii si planuri realiste menite samentina cotele de piata pe diferite segmente, in contextul uneipiete in refacere progresiva", afirma Marinidis.Isi formeaza angajatii cu fonduristructuraleP&G mizeaza pe accesarea unor fonduri structurale pentruproiectul de investitii de la Urlati. Pana acum, producatorul aaccesat aproximativ 55.000 de euro de la Uniunea Europeana pentruprograme de formare a noilor angajati, iar in acest moment asteaptaraspunsul pentru primirea altor finantari de la Fondul SocialEuropean pentru noua fabrica. Astfel, unu din trei angajati aifabricii P&G din Urlati va fi instruit cu fonduristructurale.Amplasarea fabricii intr-un parc industrial detinut si administratde autoritatile locale a fost prima facilitate acordata de statproducatorului american. Investitia P&G a atras o altainvestitie americana la Urlati: furnizorul sau de ambalaje dinplastic Plastipak construieste in acest moment o fabrica chiarlanga locatia P&G si a anuntat investitii de 15 mil. euro inprima sa unitate de productie din Romania.Cele doua companii au ocupat integral parcul industrial din Urlati,ceea ce a determinat autoritatile locale sa demareze un proiect deextindere a parcului la Mizil, judetul Prahova.La jumatatea lui 2008, Ministerul Economiei si Finantelor a dat unraspuns negativ solicitarii P&G de accesare a unui ajutor destat pentru fabrica ridicata de la zero din localitatea prahoveanaUrlati.Afacerile P&G in Romania au inregistrat in 2008 un declin cu unritm single digit (mai mic de 10%) fata de valoarea din anulanterior, scadere pe care reprezentantii companiei o pun pe seamadeclinului din consum. Vanzarile la nivel local au fost de circa400 mil. dolari in 2008.Cel mai mare competitor al Procter & Gamble este Unilever,companie care detine in portofoliul local produse precum Dero,Dove, Delma sau Deli'Kat.Daca pe piata detergentilor, cei doi giganti - P&G si Unilever- domina piata cu o cota cumulata estimata la peste 60-70%, pesegmentul produselor pentru ingrijire personala activeaza un numarmare de companii de talie internationala, printre care si L'Oreal,Beiersdorf, Colgate Palmolive sau Sarantis.Fostul sef pe marketing are acum sarcina de a cresteexporturileSotirios Marinidis a intrat in Procter & Gamble in anul1989, in Germania, intr-un program de internship in vanzaridupa finalizarea studiilor s-a intors in companie ca asistentbrand manager in 1991intre 1993-1996 a fost brand manager pe bauturi si pe produsede ingrijire a parului pe piata din Arabia Sauditas-a transferat apoi in Grecia, tot in departamentul demarketing, unde a urcat in ierarhia companiei pana la pozitia demanager de marketinga fost avansat din nou, in 1998, pe pozitia de AssociateDirector for Global Strategic Planning, fiind transferat labirourile din Bruxelles ale gigantului american2000-2005: Marinidis a fost director de marketing la P&GRomania2005-2007: director de marketing pe Europa de Est la birouriledin Moscova (Rusia)2008: director general al P&G Ucrainadin iulie 2009 a fost numit la conducerea P&G Balkans,companie cu sediul in BucurestiDoua fabrici si un centru de servicii InRomaniaP&G a inceput operatiunile in Balcani in 1992 prindeschiderea unui birou regional in Romaniaprintre primele produse din portofoliul local se numaradetergentul Arielprima tranzactie cu statul, in 1995: P&G achizitioneaza dela stat fabrica de detergenti din Timisoaraun an mai tarziu incepe productia locala a detergentuluiTidein 2006 este inaugurat centrul de achizitii P&G ProcurementCenter in Bucuresti; circa 150 de angajati realizeaza anualtranzactii de 9 miliarde de euro pe mai multe pietea doua fabrica din Romania se construieste in prezent la Urlati(judetul Prahova), situata intr-un parc industrial dezvoltat destatin 2010 P&G va incepe productia de sampoane in Romaniacompania va avea in total peste 1.300 de angajati dupadeschiderea noii fabrici ...continuare.

Orădenii care doresc să învețe să scrie proiecte, în vederea accesării de fonduri structurale, pot participa la cursul derulat la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bihor. Cursul de specializare "manager de proiect"se desfășoară în perioadă 12 - 23 februarie 2010. ...continuare.

In trei ani de la aderare, Romania a contribuit la bugetulUniunii Europene cu 3,2 miliarde de euro si a atras fonduri invaloare de 1,3 miliarde de euro.Romania a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 13,89miliarde de lei (peste 3,2 miliarde de euro) in perioada 2007 -2009, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Pe de altaparte, platile efectuate de autoritatile romane din fondurieuropene de la aderare pana la sfarsitul anului trecut au insumat600 de milioane de euro pentru proiectele finantate din fonduristructurale si 740 de milioane de euro prin programul destinatagriculturii si dezvoltarii rurale.In total, Romania a reusit sa atraga aproximativ 1,3 miliarde deeuro ca finantare europeana, in conditiile in care am avut alocatipentru cei trei ani peste 5,6 de miliarde de euro din fonduristructurale si circa 2,5 miliarde de euro din Fondul Europeanpentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.Situatia la sfarsitul lui 2009 arata ca in buzunarelebeneficiarilor au intrat pana in prezent 10,26% din fondurilestructurale alocate si 8,4% din fondurile disponibile pentruagricultura. Acest lucru inseamna ca beneficiarii romani au primit3% din cei 19,2 mld. euro alocati pana in 2013 sub forma fondurilorstructurale, in conditiile in care primele plati importante auinceput sa fie acordate incepand cu 2009. Fermierii au ladispozitie peste 8,8 mld. euro pana in 2013, pana acum fiind atrasi742 mil. euro.Procesul de accesare a banilor europeni mer ge greu, inconditiile in care platile semnificative au inceput sa fie facuteabia de anul trecut."Deja am pierdut din sumele alocate pentru perioada 2007 - 2009,in conditiile in care exista scheme de finantare unde banii pot fiatrasi doar in anul in care se lanseaza apelul de proiecte.Cresterea gradului de absorbtie de acum incolo va depinde debeneficiari. Firmele insa sunt foarte afectate de criza economicasi deci nu au resurse pentru cofinantarea proiectelor, iarautoritatile locale si centrale care pot sa ia bani europeni auprobleme in intocmirea bugetelor si a alocarii de bani pentrucofinan tare", spune Cosmin Dragoi, managing partner al grupului deconsultanta M27 CED Invest.El precizeaza ca solutiile pentru cresterea gradului deabsorbtie sunt: construirea bugetelor autoritatilor pornind de lapremisele accesarii fondurilor europene, simplificarea procedurilorde evaluare, realizarea unor campanii de informare si angajareapersonalului specializat in gestionarea proiectelor pe banieuropeni.Programele care au atras din fonduri structurale in 2009 celemai importante finantari sunt cele de crestere a competitivitatiieconomice, unde sunt in implementare 934 de proiecte si programulregional cu 578 de proiecte in implementare, care au rate deabsorbtie de 16,40%, respectiv 15,35%. Programul care s-a miscatcel mai greu este cel de transporturi, avand in vedere ca proiectein cadrul acestui program s-au depus inca din toamna lui 2007,fiind printre primele programe lansate. In luna decembrie gradul deabsorbtie era similar cu cel din noiembrie, respectiv de 2,4%.Finantele spun ca in 2007-2013, Romania va plati la bugetul UE osuma a carei valoare este estimata la 38,99 mld. lei si va incasasuma de 153,66 mld. lei ( 38,20 mld. euro). ...continuare.

Persoanele interesate sa dobandeasca experienta practica in accesarea fondurilor structurale si in implementarea unor astfel de proiecte pot candida pentru un internship pe acest domeniu. Programul este organizat de Structural Consult ...continuare.

Aproape 600 de milioane de euro de la UE au intrat anul trecut in buzunarele beneficiarilor de fonduri structurale, acestea reprezentand primele plati importante efectuate de autoritatile de resort. ...continuare.

Aproape 600 de milioane de euro de la UE au intrat anul trecutin buzunarele beneficiarilor de fonduri structurale, acesteareprezentand primele plati importante efectuate de autoritatile deresort, in conditiile in care in primii trei ani de la aderare2007-2009 aveam la dispozitie circa 5,6 mld. euro.Programele care au atras in 2009 cele mai importante finantarisunt ce de crestere a competitivitatii economice, unde sunt inimplementare 934 de proiecte si programul regional cu 578 deproiecte in implementare, care au rate de absorbtie de 16,40%,respectiv 15,35%.Programul care s-a miscat cel mai greu este cel de transporturi,avand in vedere ca proiecte in cadrul acestui program s-au depusproiecte inca din toamna lui 2007, fiind printre primele programelansate. In luna decembrie gradul de absorbtie era similar cu celdin noiembrie, respectiv 2,40%, cu plati de 31,9 mil. euro. Petransport sunt in implementare 17 proiecte. De altfel, indecembrie, Ministerul Transporturilor a semnat cu Comisia Europeanafinantare pentru trei proiecte majore, cu o valoare de 400 mil.euro.Autoritatile au absorbit in continuare bani putini pentrudezvoltarea capacitatii administrative (1,58%) si pentru asistentatehnica (1,25%).La sfarsitul lui 2009 erau in implementare pentru programele cufinantare din fonduri structurale 2.224 de contracte, cu o valoaretotala de 5 mld. euro.In ce domenii s-au atras cele mai multe fonduri europenein 20091. Cresterea competitivitatii16,4% - grad de absorbtiePlati de 122 mil. euro934 de contracte in implementare2. Dezvoltare Regionala15,35% - grad de absorbtiePlati de 188 mil. euro578 de contracte in implementare3. Programul de mediu14% - grad de absorbtiePlati de 185 mil. euro42 de proiecte sunt in implementare4. Resurse umane6,54% - grad absorbtiePlati de 68 mil. euro533 de proiecte sunt in implementare5. Transport2,40% - grad absorbtie6. Dezvoltarea capacitatii administrative1,58% - grad absorbtie7. Asistenta tehnica1,25%- grad absorbtie ...continuare.